Aiud
Aiud, pagina aiudenilor
judeţul alba, românia
  bine ai venit
pagina aiudenilor de pretutindeni
  home Home   contact Contact  
menu
menu
 
fotolix.ro
 
:: FaceBook ::
esti Fan Aiud pe Facebook?
:: horoscop zilnic AiudOnline ::
Horoscop Zilnic AiudOnline
citeşte horoscopul pentru zodia ta
Horoscop oferit de ACVARIA
:: stiri aiudene ::
- Lansare de carte la Aiud;
- Comenteaza intrebarea saptamanii;
- Vot pentru Padurea Sloboda de langa Aiud;
- Piesa extraterestra de la Aiud;
- Primarul Josan, jos peste un an!;
- La Penitenciarul din Aiud cazarea, serviciile si ...;
:: imagini din aiud ::
galeria foto AiudOnline galeria foto AiudOnline galeria foto AiudOnline galeria foto AiudOnline
vezi galeria foto
:: carte de oaspeti ::
scrie în cartea de oaspeti
citeste mesaje
:: cazare în aiud ::
posibilităţi de cazare în aiud
Pensiunea "Mobis AL"
(Molnar); steasteastea stele
Pensiunea "Melinda";
Hostel "Două Sălcii";
... şi în zona aiudului
Rimetea (Torockó);
:: părerea ta contează ::
motivează votul tău aici | arhivă
:: parteneri media ::
- Ziarul Unirea;
- Monitorul de Alba;
- Empresa.ro - Stiri Alba;
vezi toţi partenerii;
:: site-uri partenere ::
- Robeni rent-a-car Cluj;
- Stiri Auto;
- Atracţii turistice în Romania;
- Traduceri;
- Cazare Alba Iulia;
:: newsletter/group AiudOnline ::
:: BitDefender QuickScan ::
:: Prognoză meteo Aiud ::
vremea-meteo.com

Cultura aiudeana

 
Casandra Ioan - Unii se nasc dupa moarte
 


Pentru ce att de moli?
O,frati ai mei//Pentru ce este atta tagada,
atta abnegatie
n inima voastra? Att de putine meniri
n privirile voastre?


Unii se nasc dupa moarte
Nascut la Rchen n familia unui pastor protestant n 1844.Urmeaza mai multe scoli vestite: Schulpforta,universitatile din Bonn si Leipzig.La 24 de ani e numit profesor de filologie clasica la Universitatea din Basel*(aici i are drept colegi pe Jakob Bruckardt si si face prieteni buni n persoanele Cosminei si lui Richard Wagner.Sufera de o maladie psiho-somatica si e nevoit n 1879 sa renunte la catedra.Urmeaza zece ani n statiuni din Italia,Franta,Elvetia.Colapsul total are loc n ianuarie 1889. Moare n anul urmator(1900) n minile surorii sale Elisabeth,care l-a ngrijit pna n ultima clipa.

Scrieri :Die Gebrt der Tragdie(Nasterea tragediei din spiritul muzicii)(1872),cele patru Unzeitgenmsse Betrachtungen (Consideratii inactuale - I.David Strauss,marturisitorul si scriitorul; II.Despre folosul si pagbua istoriei pentru viata - 1873, III.Schopenhauer ca educator - 1874, IV.Richard Wagner la Bayreuth - 1875-1876.ntre anii 1876-1878 elaboreaza Omenesc,prea omenesc,apoi ntre 1880-1881 Aurora.n 1882 i apare o opera fundamentala,care l propulseaza n nemurire - Die Frliche Wisencraft(Stiinta vesela).Urmeaza,dupa o ndelunga gestatie(1882-1888),prima parte dintr-o "ncercare de reconsiderare a tuturor valorilor"- Vointa de putere.ncepnd cu 1883 elaboreza la Rapallo prima parte din Also Sprach Zarathustra,urmeaza a doua parte scrisa la Sils Maria.La Nisa ia nastere a treia parte,partea a patra fiind definitivata la Menton si Nisa.Janseits von Gut und Bsse(Dincolo de bine si rau - 1886),Zur Genealogie der Moral(Genealogia Moralei - 1887) sunt o continuare a gndirii sale.Anul 1888,ultimul de creatie,e fecund: n octombrie scrie Ecce homo,ca o lauda nedisimulata la adresa sa,n care se explica nca odata n fata omenirii si-si trece n revista realizarile,din mai pna n august scrie la Cazul Wagner,lunile august si septembrie sunt dedicate Amurgului idolilor.Der Antichrist e scris pe parcursul lunii septembrie.n afara de niste scrisori catre Wagner el nu mai poate scrie nimic,deci,cu Antichristul se termina si productiile lui Nietzsche.

Antichristul
Trebuie spus,nca de la nceput,ca Nietzsche a fost un radical.Dar el - supranumindu-se psihologul -n "Ecce homo", n-a primit ca pe un dar al destinului acest radicalism,aceasta asprime si nendurare(ar fi si contrar propriilor viziuni ncrederea ntr-un destin),ci le-a dobndit cu pretul ntregii sale vieti,cu sacrificul linistii sale,al somnului,al tihnei si a confortului sau.

Interesanta ar fi apoi ncadrarea lui Nietzsche n rndul filologilor sau al filozofilor.Fiindca el nu pare, mai ales n ultima parte a vietii sale, si n ultimele scrieri,un amic al sophiei,un iubitor de ntelep-ciune.Desele contradictii,uneori n cadrul aceleiasi opere,alteori n cadrul aceluiasi paragraf,lipsa unui sistem filozofic,ne-ar da dreptul sa nclinam nspre natura filologica a scrierilor si a structurii sale. Sistemul sau filozofic,daca am cadea de acord ca exista,e un surogat alcatuit printr-o abila rasturnare n oglinda a lucrurilor deja statornicite/sacrosancte.E,din acest punct de vedere, un perspectivist, rapor-tndu-se la sisteme pre-existente si afirmnd despre ele exact contrariul a ceea ce crede spiritul comun. S-a spus de altfel ca "originalitatea lui N.consta n simpla inversare infantila a unui mod rational de gndire" .Nu putem totusi nega n cazul lui Nietzsche prezenta unui "vizionarism".El intuieste,prin 1890,ca Europa e o "gheata care sta sa se crape",si peste nici 20 de ani de la moartea sa, izbucneste primul razboi mondial.nsa nu aici trebuie cautata profetia cea mai mare a sa,ci n intuirea ,cu un fel de nostalgie inversa,(a viitorului),a profilului psihologic al omului modern - Ateul.

Dar cea mai frecventa greseala n a-l interpreta pe Nietzsche,n lucrari academice si ne-academice,nu tine de a fi revendicat de la filozofi ori filologi,ci de faptul ca e adesea considerat un nihilist,cnd el e ceva total opus acestei notiuni,adica un antinihilist.Nihilismul e ntr-adevar una din temele sale centrale nsa nu e o afirmare a lui ci o chestionare.Ca si Kirkegaard - naintea sa,si Camus - dupa, N. a fost preocupat de efectele nihilismului si a cautat cai n jurul concluziilor sale monstruoase.Nietzsche nu se prabuseste n tentatiile Neantului,ci ncearca sa re-construiasca experienta umana n fata lui.Atitudinea lui Nietzsche vizavi de nihilism o gasim cel mai clar n "Stiinta vesela",unde spune pentru prima data ca "Dumnezeu a murit!".Fara Dumnezeu oamenii sunt lipsiti de suportul valorilor absolute si al valorilor eterne.Ct la suta se va prabusi acum,cnd aceasta credinta a fost subminata,avnd n vedere ca ntreaga moralitate europeana se bazeaza pe ea?Oricine se poate gndi la Nietzsche ca la un nebun care a strigat pentru prima data: "Unde e Dumnezeu?Va voi spune.L-am ucis - voi si cu mine!"si da aici o importanta aproape profetica.Dar trebuie amintit ca nebunul continua prin a distruge propria "lampa" - pe care o aduce sa ne lumineze si va spune cu dezgust: "Am venit prea devreme,nca n-a sosit vremea mea//".

Nietzsche e mesagerul mortii lui Dumnezeu,si,ca un filozof, e apostolul consecintelor acestei teorii.si va aduna toate fortele sa scrie "Dincolo de bine si rau" ca sa grabeasca mplinirea acestor consecinte n fata ochilor omortorului lui D-zeu - omul modern.Aceasta moarte poarta n ea o ntrebare nihilista: "daca Dumnezeu e mort totul e permis/nimic nu e interzis?"Acesta e neantul nihilist.Iar Nietzsche ne duce pe marginea lui si ne da o idee despre ntunericul sau.Ce devoreaza neantul?Totul.n special acele doctrine cocolosite ale gnditorilor iluminismului naiv,care au lovit primii n Dumnezeu.Nimic nu e sfnt pentru Nietzsche.Dar odata cu D-zeu trebuie suprimati si teribilii "mostenitori ai mparatiei lui Dumnezeu".Acesta e si unul din gndurile cu care purcede la construirea demolarii Bisericii ca institutie n al sau "Antichrist".si face astfel destui adversari pe motiv de principii neconvergente - toata crestinatatea.Dar el asta chiar cauta,cum spune si n "Ecce homo",vorbind de atacul sau asupra lui David Strauss - favoritul unui popor: "Efectele acestei scrieri n viata mea au fost de nepretuit.Nmeni nu mi-a cautat pna acum pricina.Se tace,sunt tratat n Germania cu o prudenta morocanoasa:de ani de zile am uzat de totala libertate a cuvntului,de care nimeni nu se bucura azi destul - mai ales n "imperiu".Paradisul meu se afla "la umbra palosului meu"n fond practicasem o maxima a lui Stendhal//sa-ti faci intrarea n societate printr-un duel."
n lucrarile sale majore Nietzsche atinge chestiuni epistemologice actuale azi si probleme legate de sociologia cunoasterii.El face chiar o critica a limbajului - ca si Wittengstein - spunnd ca acesta "falsifica n mod necesar realitatea".Realitatea e vazuta aici ca un flux inefabil,ce poate fi captat n reteaua categoriala a limbajului,doar cu pretul unei mari distorsiuni.n alt loc afirma ca "nu exista fapte//exista doar interpretari."Atunci rezulta ca adevarul nu poate fi atins - indiferent n ce mod am ncerca sa-l aproximam.Aici teoria nietzscheeana se ntlneste cu notiunea Treitatii lui Ch.Sanders Peirce,foarte vehiculata acum - n plina era postmoderna.

Postmodernii,bazndu-se pe idei din poststructuralismul francez si pe "ironia liberala" a lui Richard Rorty,se revendica de la Nietzsche n ce priveste premisa non-existentei adevarului.Ei cred,ca si N.,ca distrugnd conceptul de adevar,ar promova liberalizarea.Deocamdata ei nu au facut dect sa relativizeze adevarul multiplicndu-l.Adevarul - n termeni nietzscheeni - Convingerea n ceea ce faci, e indispensabila pentru a construi orice n aceasta lume.Chiar daca Nietzsche spune n "Antichristul" - aceasta fiind poate cea mai paguboasa afirmatie din aceasta carte,sau o afirmatie pentru care nca nu s-au nascut nca oameni,si nici nu se vor naste - anume ca: psihologia convingerii e deprindere de a minti din principiu,iar convingerile sunt mai rele dect minciunile.Convingerea legata de ceva,falsifica acel ceva - care e de fapt relitatea gol-goluta.Convingerea e a nu voi nicidecum sa vezi ceea ce se vede asa cum este,ci altfel.Continua prin a spune ca minciuna cea mai frecventa e cea fata de tine nsuti si aceste minciuni devin convingeri(paragraful 55).Daca parcurgem drumul invers descoperim ca lumea ntreaga e falsa,e doar ceea ce proiectez eu despre ea,sau mai bine zis,lumea mea e falsa.Dar din momentul n care stiu asta totul devine searbad si concluzia e ca nu merita sa traiesc n asa o lume.Sau pot,dimpotriva, considera ca si "convingerea" lui Nietzsche ca asa ar sta lucrurile,e o minciuna n fond!O astfel de afirmatie l apropie de neant si pe ateu,si pe omul care crede.Deci,degeaba face Nietzsche apologia ateului - cnd scrie chiar si mpotriva lui.Ma gndesc ca, daca oamenii din vremea sa ar fi fost atei,el i-ar fi facut sa se creada crestini.E bolnavicios,ntr-adevar,dar asa functioneaza mintea lui.Nietzsche,ca sa aiba priza la realitate, trebuie sa se afle pururi n opozitie cu ceva sau cineva.Daca n-ar fi existat acest paragraf 55,cred eu, "Antichristul"n-ar fi fost privita dect ca o lucrare aforistica,n care se redefinesc termenii de crestinism,preot crestin,Dumnezeu,Iisus, "poporul ales"etc.,si care speculeaza si ngradeste cel mai bine adevarul istoric de acum 2000 de ani.Or,ea se revolta chiar si mpotriva adevarului(cel istoric,si adevarului n genere),cnd ea a fost proiectata tocmai pentru a sluji adevarului istoric si a ne scoate din marasmul unei nghetari a devenirii universale n sensul crestinismului.Ea e o lucrare de antropologie culturala,dar problema pusa n paragraful 55 e auto-condamnarea sa.
Dar nu e singura data cnd Nietzsche se ntoarce chiar si mpotriva lui.El i ataca pe Socrate si pe Pavel dar "el e desigur un Socrate,si,ca si acesta,e un factor de distrugere a miturilor despre zei//dar el e si un Pavel,nvingatorul legii,al vechilor table,vestitorul,servitorul si talmaciul unui nou stapn peste suflete.Nu e acel Pavel,desigur,pe care din nebuneasca ura de sine,Antichristul,narmat cu toate metodele fanatice ale pierzaniei l scoate prin rastalmacire ca pe un tip decadent.Nu Pavel,geniul teatral al urii,bolnavul ahtiat dupa putere, "cel mai nou din apostolii razbunarii".//e numai partea fragila a fiintei lui Nietzsche ce-si creeaza aici o fraterna fantoma caricaturala,pentru ca,din patimasa ura de sine,sa o poata acuza,urmari si desfiinta fara mila,tot asa cum,din aceeasi ura fata de sine,jumatatea eului sau mult prea intelectualist a trebuit sa-si atace dublura n Socrate."

Tot astfel,n frazele din "Ecce homo"referitoare la Zarathustra, "se merge cu tagaduirea a nsasi obrsiei sufletesti a propriului profetism pna la respingerea numelui de profet:" Parca descoperim aici tocmai adevarata figura a lui Nietzsche.

Revenind la o interpretare mai calma, putem spune ca N. n "Antichristul"ataca sistemul valorilor morale ale civilizatiei occidentale,afirmnd ca oamenii au fost facuti nihilisti,slabi,prin intermediul religiei milei - crestinismul.Mila e pentru Nietzsche o multiplicare a suferintei,pentru ca suferim lnga cei ce sufera(Mitleid-germ.mit = cu,mpreuna ; leid = durere).Mila el o vede mpotriva selectiei naturale.Nietzsche este aici un darwinist social.(n paranteza fie spus chiar el avea nevoie de o mila crestina autentica,nu condescendenta,dar,daca ar fi intuit macar asta,ar fi sarit de 3 coti n sus,ca om puternic - ce nu are nevoie de asa ceva - cum se credea.)Mila ,oricum,are pentru el o conotatie negativa, e o irosire de energie vitala,care ar putea fi folosita n scopuri mai concordante cu ceea ce este omul de fapt - vointa de putere,spre exemplu.Aceasta e o manifestare sublima,frumoasa si urta,a dorintei de-a domina,de-a controla,de a-l forta pe celalalt.Din punctul de vedere a dorintei de dominatie si a selectiei naturale,exploatarea n-ar tine de o societate corupta si primitiva,ci ar fi esenta vietii,o functie organica,o consecinta a vointei de putere - dorinta de viata.

Forta sufleteasca ar veni,la Nietzsche,din lipsa vinovatiei de-a fi.Or,ideea de pacat tocmai asta rapeste crestinului.De aceea e el degenerat,slab.Nietzsche ncearca sa ne explice si cum s-a ajuns aici.i acuza pe preoti si profeti de-a fi rastalmacit adevarul initial al lui Christ.

Privitor la "poporul ales" Nietzsche se plaseaza n opozitie fata de teologia antisemita a lui Ernst Renan si Julius Welhausen. "Antichristul" nu e o scriere anti-semita.Renan afirmase ca religia mozaica e responsabila de moartea lui Hristos.Nietzsche vede lucrurile mai nuantat,spunnd ca preotii iudei au vazut n Iisus un anarhist,un razvratit mpotriva Bisericii ca institutie,deci implicit a lor,a preotilor,a castei dominante.Plus de asta Iisus nu i-a chemat pe sacerdoti sa-i afle adevarurile,ci pe oamenii de rnd: vamesi,pescari,etc.Sacerdotii au intuit gresit ca el dorea sa-i rastoarne.Nietzsche conchide ca "Asta-l conduse la cruce.El muri[din punctul de vedere al preotilor de atunci]pentru pacatele sale,nu pentru pacatele altora[cum au crezut apostolii]".

n paragraful 24,privitor la geneza crestinismului Nietzsche afirma trei lucruri(despre evrei)aparent contradictorii:
1. evreii sunt cel mai fatal popor din ntreaga istorie universala
2. evreii sunt opusul oricarui tip de decadenta
3. evreii sunt dotati cu cea mai puternica forta vitala

Se stie nsa ca Nietzsche a scris mpotriva antisemitilor.Deci la 1. sunt ncadrati doar evreii iudeo-crestini.Celalalt tip de evrei(2-3)sunt vazuti ca gasitorii abili a unui mod de-a recstiga puterea(n contra stapnitorilor lor - atunci romanii)n mod psihologic,facndu-i sa se simta rusinati la rostirea termenilor ,ncropiti ad-hoc,de Bine si Rau,facndu-i sa se teama de o justitie divina,slabindu-i.Acesti evrei si-au asumat ideea decadentei ca sa reziste ca etnie.Deci,crestinismul ar avea si justificari pragmatice,istorice.Evreii s-au erijat n casta nobila.Aceasta casta nobila creeaza valorile si tot ea "decide" ce este adevarat si ce e fals.Astfel ea e tot timpul de partea adevarului.Oamenii simpli,comuni,opernd cu un set complet diferit de valori,devin atunci,din perspectiva nobililor - mincinosi.n "Vointa de putere"se vede ca pe Nietzsche nu-l deranjeaza aceasta dinamica a adevarului,atta vreme ct nobilii mentin puterea de-a crea adevar.nsa nu-i place cnd masele rastoarna atributele nobilitatii(castei conducatoare).Din teoria ca adevarul e instabil,fluid,arbitrar se naste visul lui Nietzsche:niste "spirite libere"care vor veni,pe care-i numeste supraoameni(ubermensch).Stefan Zweig scrie n aceasta privinta: "tragicul N.,inactualul cu privirea ndreptata spre viitor,cu nostalgia lui pentru omul ce va sa vie//la 36 de ani N.e ,un imoralist,un sceptic".

El vede ca mai vechile adevaruri au fost nlocuite cu un nou set de adevaruri dogmatice(i.e crestinismul,stiinta),care se pot aplica oricui,si sunt guvernate de ura.Crestinismul e o religie a resentimentului din momentul n care Iisus e crucificat.Socul disparitiei Profetului e prea mare pentru comunitate ca sa nu nasca resentimente.De aceea toti cei ce vin dupa Iisus nu sunt crestini.Pentru ca: "A fost un singur crestin[adevarat]si el a murit pe Cruce" .Resentimentul a atins cele mai nalte cote n gresita interpretare a ntregii vieti a lui Iisus si a apocapocalipticei Judecati de Apoi.Iisus e vazut de Nietzsche ca un adevarat Evanghelist,care nu subscrie conceptelor de vinovatie,pedeapsa si rasplata.El nu a propovaduit o credinta,ci un mod de-a actiona,de-a vietui(trimitere la Budha).Sfntul nu se enerveaza,nu judeca,nu are ura pentru dusmanii sai.El respinge ideile de Pacat si Pocainta si crede ca modul sau de-a fi e divin n sine.Iisus spune,de fapt,ca "mparatia Cerurilor"poate fi traita,ca stare mentala,aici - pe pamnt.

n paragrafele 24-25 Nietzsche clarifica geneza crestinismului(decadent) din Iudeea si istoria lui Israel,ce a nceput sa schioapete n vremea lui Isaia(Renan vede aici dimpotriva,un moment de dezvoltare spirituala).Dupa Nietzsche,denaturarea zeului primordial Iahveh,la nceput "zeul dreptatii" si o putere nsemnnd "afirmare si ncredere n sine",vine o data cu profetii,n special Isaia,care a nceput sa interpreteze cauzalitatea naturala ca recompensa si pedeapsa.Cu aceasta modificare moralitatea nu a mai fost legata de o exprimare a instinctelor si a conditiilor necesare vietii, ci a devenit o dusmana a vietii nsesi.Din aceste prime notiuni deriva ,n mod psihologic,ascultarea si neascultarea.Din acest moment revelatia devine o necesitate,iar "voia lui Dumnezeu" trebuie cunoscuta.Conceptul de pacat devine indispensabil n mna preotilor razbunatori de atunci,care l-au exploatat ca pe unealta spre a obtine putere,opresiune si control n interiorul societatii.Iahveh e legat acum de morala,morala iudaica se transforma n morala crestina,nenorocirea e considerata ca fiind urmarea unui pacat ,sau pacatul nsusi,bunastarea e o ispita si indispozitia fiziologica e otravita de viermele constiintei.Biblia e ea nsasi un document al acestor falsificari.Ea e scrisa ntr-un total dispret fata de traditie,e o transcriere religioasa a unui trecut national. "Voia lui D-zeu" e supunere.Preotul vrea supunere.Preotul masoara cu cinism popoare,epoci,indivizi,dupa cum au fost folositori,sau s-au mpotrivit preoponderentei sacerdotale.Toate ntmplarile naturale (nastere, casatorie, boala, moarte) au fost denaturate pentru a-l face pe preot indispensabil.Crestinismul nsusi e vazut ca lupta mpotriva supraoamenilor,ce existau nainte de pacatul originar.Exemplul lui Pascal n acest sens e graitor: el crede ca mintea sa nu e vrednica, pentru ca se afla sub incidenta pacatului originar,dar de fapt - spune Nietzsche - mintea i-a fost pervertita de crestinism. Preotul devine un "otravitor al vietii prin meserie"(8).Ceea ce un preot considera ca fiind "adevarat",trebuie socotit ca "fals",acesta fiind unicul criteriu al adevarului.

Filozofia e si ea afectata.Filozofii idealisti au ,n esenta,snge de teologi (Kant,Hegel, etc)Respingerea trupului n favoarea "spiritului pur",des discutata n filozofie, e o pista gresita.Kant neaga ca lumea fizica poate fi cunoscuta direct prin simturi(fenomenalist) si afirma ca se poate cunoaste doar indirect - prin idei.Kant nu neaga ca lumea fizica exista,neaga doar ca exista asa cum o vedem noi.De aici Nietzsche vede ca mintea sa e corupta de teologie,deoarece K. vede n lumea fizica o realitate fantoma.Imperativul categoric kantian e respins de N. n favoarea instinctelor.(Dar si Platon,nainte de crestinism,a facut acelasi lucru - zicndu-i Lumea Ideilor.)Succesul lui Kant,afirma Nietzsche,e succesul teologului - al carui drum e deschis din cauza nghetarii culturii universale ntr-un anume sens - crestinismul.(8-14).

Morala si religia crestina nu sunt n contact cu realitatea.Credinta n D-zeu e fictiune.Aceasta credinta e ura mpotriva firescului.Fuga de realitate e un rezultat al suferintei impusa de fictiune("realitate"). Crestinul rasfrnge senzatia placerii ,ce si-o pricinuieste siesi, ntr-o faptura careia i putem multumi.De aici necesitatea unui D-zeu.Cu ce nu e de acord N.,e faptul ca D-zeu nu mai exprima forta si unitatea, factor coagulant pentru o etnie,ci a devenit un "D-zeu cosmopolit".(15)Dumnezeul crestin e un subred edificiu, n care toate obsesiile sufletului si gasesc pedeapsa lor;asta e legatura cu divinul - teroarea!

Nietzsche compara religia crestina cu cea budhista.Ambele religii sunt decadente.Budhismul are ,totusi,avantajul psihologic de-a lupta mpotriva suferintei,nu a pacatului.El nu cere lupta mpotriva ereticilor,lupta mpotriva oboselii sufletesti.Egoismul e n religia budhista o datorie.n crestinism D-zeu e o "usa nchisa".O anumita aplecare spre cruzime fata de altii si fata de sine nsusi e esentialmente crestina - avem pentru asta simbolul crucii,contorsionat de apostolul Pavel, si care spune implicit ca mntuirea vine prin suferinta.Crestinismul avea nevoie de idei si valori barbare pentru a deveni popular.Crestinismul e ura mpotriva simturilor,a placerii prvocate de acestea,mpotriva bucuriei si implicit a vietii.Budhistul cauta pacea,crestinul pe D-zeu.Vrnd sa nlature pacatul,crestinul nu izbuteste si de aceea e pururi ntr-o stare n care vrea mntuire si izbavire,si nu intra niciodata n voia lui D-zeu.Budhistul n schimb,si atinge pacea pe pamnt.Crestinismul vrea sa se faca stapnul fiarelor salbatice(i.e. al instinctelor).Motivul: sa-i faca bolnavi pe adepti.Slabirea e reteta crestina pentru domesticire,pentru civilizare.Nietzsche atinge aici punctul central al criticii sale:sa ne arate ca o alta dogma,una mai sanatoasa,s-ar impune cu necesitate.Altfel viata nu ar da randament maxim.Ca ntr-o reactie chimica,el vede pierederi de energie datorate acestui inhibitor - crestinismul.(20-23)

D-zeu e o zeitate a nimicului,i atrage pe cei slabi,mizeri,etc.si le permite sa-si nege viata actuala n favoarea unei vieti de Apoi.Deci,El nu afirma viata.Totusi speranta intensa este cel mai bun lucru al vietii.De aici deriva forta religiei nsasi,desi N.se fereste s-o spuna.El se rezuma la a gasi hibele si spune ca un D-zeu al iubirii trebuie sa fie personal(ca sa dea sens iubirii) si tnar(ca sa descatuseze instinctele). Se ajunge la o religie a iubirii nu asa,ci prin teama de durere.Virtutea nsasi e o nascocire,aparare si trebuinta a noastra.As adauga aici ca, tocmai interpretarea ideii de pacat e laxa conform trebuintelor noastre.Respectul fata de virtute e fals la crestini,el e mai degraba teama de-a nu gresi.Milosul e si slab si decadent.Si ntr-adevar, "moralitatea slabului" e mai putin probabila dect cea a unui om puternic.O spune si Noica : fratele fiului risipitor e mai pacatos,fiindca se uita pe gaura cheii,unde celalalt deschide usa.Numai lipsa de forta l mentine n arealul virtutii.

Revenind la rastalmacirile suferite de Iisus,Nietzsche e ncredintat ca o figura asa de puternica n-a putut scapa de adaugituri.Chipul Mntuitorului ni s-a transmis noua slutit,desfigurat.N. mai ncercuieste si ireconciliabila contradictie dintre ceea ce spun Evangheliile si viata adevarata a lui Iisus (31-34).

Nietzsche continua prin "a-l lua tare" chiar pe omul contemporan lui,care-si da seama de credinta lui fals ntemeiata si ,totusi, nu ia o atitudine,continua asa din inertie.Dar ceea ce era odinioara "bolnav",azi e "necuviincios".Fiecare stie pe undeva ca "Judecata de Apoi", "lumea de dincolo" si alte concepte nu sunt dect instrumente de tortura ,de care s-au servit preotii pentru a deveni stapni.Si atunci - se ntreaba el - unde e demnitatea de sine,pudoarea omului contemporan?(38)
Comunitatea nu l-a prea nteles pe Iisus,fapt care a permis "deturnarea" Sa de catre minti viclene,ca cea a apostolului Pavel.Moartea Sa pe cruce - pilda a libertatii,a superioritatii asupra oricarei idei de razbunare, "dovada cea mai stralucita a nlaturarii sale"a fost nteleasa gresit.S-a cautat imediat un vinovat pentru aceasta moarte,care sa plateasca si s-a gasit unul n iudaismul stapnitor.(40)Tot comunitatea si-a mai spus ca daca Hristos n-a nviat,credinta lor a fost de prisos.Sf.Pavel falsifica n acest moment istoria si-l tintuie pe Christ de crucea lui,impunnd o noua religie.(40-41)Pavel va numi -D-zeu propria sa dorinta de putere(47).Inadvertentele din textele evanghelice sunt studiate si ele.Seamana ,aceste texte, mai mult cu legea Talionului,dect cu ceea ce a propovaduit Iisus.(44-45)

Paragraful 53 e scris mpotriva martirilor - niste ncapatnati cu minte putina ,ce nu l-au vazut pe Dumnezeu si nu nteleg nimic din El, dar care au avut o singura convingere si au murit pentru ea.Mucenicii - spune Nietzsche - au avut o mare forta de seductie, pentru ca orice pricina poate cstiga n valoare daca i se jertfeste viata.Aici N. e ireverentios si cinic.

Vorbeste ,spre finalul cartii sale,si de modelul Zarathustra, "sufletul care are scara cea mai lunga si poate cobor cel mai adnc sufletul cel mai cuprinzator ce poate alerga,rataci si hoinari ct mai departe de el nsusi" ,care emana forta si libertate provenite din taria si deplinatatea mintii(54)Deci trebuie sa puna pe cineva n locul n care sade zeul - vacant acum.Deci, are si el nevoie de o convingere solida.Chiar daca omul(Zarathustra) devine propriul lui zeu.Atunci de unde rasare acest paragraf 55,n care se contrazice!

Ultimele paragrafe vorbesc de alte religii mult mai ntemeiate: cea bazata pe Legea lui Manu,islamismul, etc.Aminteste de Epicur si Luther care au condamnat si ei crestinismul,la vremea lor,dar ca nimeni nu i-a luat n seama.Acum li se alatura pentru a incrimina aceasta doctrina,prelungita nepermis de mult.Singurul lucru pe care-l salveaza din toata aceasta dinamitare, e tocmai figura blndului Iisus. "Antichristul"e de fapt o carte "mpotriva crestinismului",iar titlul ndraznet nu face dect sa-i tina pe filistini deoparte.

Casandra Ioan - Ro-En,an II
Bibliografie:
o Flew Anthony - Dictionar de filozofie si logica,Humanitas 1999
o Nietzsche Friedrich - Antichristul
o Nietzsche Friedrich - Ecce homo,Centaurus 1991
o Bertram Ernst - Nietzsche,ncercare de mitologie,Humanitas
o Zweig Stefan - Tolstoi.Nietzsche
o Noica Constantin - Jurnal filozofic

top
right  
  img   img  
Powered by Robilix WEB  
Valid XHTML 1.0 Transitional This document validates as CSS!
Copyright AiudOnline.ro © 5.0
:: 2002 - 2015 ::
FotoLIX  |  Fundatia "Inter-Art"  |  Centrul Cultural "L. Rebreanu" Aiud  |  Loteria vizelor  |  Rent a car  |  Bijuterii Handmade  |  stock flash components  |
Like Us on Facebook