Aiud
Aiud, pagina aiudenilor
judeţul alba, românia
  bine ai venit
pagina aiudenilor de pretutindeni
  home Home   contact Contact  
menu
menu
 
fotolix.ro
 
:: FaceBook ::
esti Fan Aiud pe Facebook?
:: horoscop zilnic AiudOnline ::
Horoscop Zilnic AiudOnline
citeşte horoscopul pentru zodia ta
Horoscop oferit de ACVARIA
:: stiri aiudene ::
- Lansare de carte la Aiud;
- Comenteaza intrebarea saptamanii;
- Vot pentru Padurea Sloboda de langa Aiud;
- Piesa extraterestra de la Aiud;
- Primarul Josan, jos peste un an!;
- La Penitenciarul din Aiud cazarea, serviciile si ...;
:: imagini din aiud ::
galeria foto AiudOnline galeria foto AiudOnline galeria foto AiudOnline galeria foto AiudOnline
vezi galeria foto
:: carte de oaspeti ::
scrie în cartea de oaspeti
citeste mesaje
:: cazare în aiud ::
posibilităţi de cazare în aiud
Pensiunea "Mobis AL"
(Molnar); steasteastea stele
Pensiunea "Melinda";
Hostel "Două Sălcii";
... şi în zona aiudului
Rimetea (Torockó);
:: părerea ta contează ::
motivează votul tău aici | arhivă
:: parteneri media ::
- Ziarul Unirea;
- Monitorul de Alba;
- Empresa.ro - Stiri Alba;
vezi toţi partenerii;
:: site-uri partenere ::
- Robeni rent-a-car Cluj;
- Stiri Auto;
- Atracţii turistice în Romania;
- Traduceri;
- Cazare Alba Iulia;
:: newsletter/group AiudOnline ::
:: BitDefender QuickScan ::
:: Prognoză meteo Aiud ::
vremea-meteo.com

Cultura aiudeana

 
Casandra Ioan - Deschideti "usa interzisa"!
 


Gabriel Liiceanu, filozof si om de cultura, a scos anul trecut de sub tiparul editurii pe care o si conduce(Humanitas), o carte inedita Usa interzisa. E vorba de un jurnal tinut ntre anii 2001-2002 n care autorul ne face martorii unor evenimente din viata politica a Romniei postrevolutionare, ct si din viata sa de director de editura si de om implicat n cultura. Suntem facuti partasi ai unor gnduri foarte bine cristalizate, care constituie zestrea de viata a autorului, si care nu e deloc de lepadat.Sa nu uitam ca scriitorul face parte din sublima miscare de la Paltinis, condusa de Noica, si care se dorea a fi o scoala informala de educatie superioara, bazata pe dialogul cultural, ntr-un sens neo-platonic. Spun sublima, fiindca, spre deosebire de marea tendinta culturala, bazata pe o competitie acerba prost nteleasa, se bazeaza pe o legatura de suflet. Iar acest lucru devine n sine, datator de speranta.

Din aceasta carte am ales drept text ilustrativ pentru motivul conversatiei( unul din attea pasaje posibile!), un fragment dintr-o pagina de jurnal datata 21 octombrie 2001(smbata). Aici Liiceanu relateaza cum, fiind in Germania la 10 km de orasul Heidelberg, descopera mpreuna cu fostii sai studenti/discipoli n padure, un amfiteatru construit de nazisti. Aceasta constructie, noteaza posesorul acestor amintiri, a fost prima dintr-o ampla miscare de recuperare a vechilor ritualuri germanice de celebrare a zeilor n natura. Iar faptul acesta nu se lasa fara urmari, caci ei( Gelu, Catalin, Gabriel) se hotarasc sa opuna derizoriului jocului, gravitatea exaltata a fanatismului trecut prin propunerea unui concurs: " cine ajunge primul sus ". Important ramne faptul ca n focul acestei curse n care Gabriel are aparenta unui big animal, cum ne-o spune cu autoironie, el "intra n vibratie" pentru ce va urma : dansul.

Dansul vine din interior, dintr-o nevoie de exorcizare a propriilor crize si blocaje. n traditie greaca, dansul se nscrie pe linia manifestarilor ritualice dionisiace. n cazul observat aici avem un dans degradat ludic si n acelasi timp simbolic, fiindca e atins de unele traditii culturale(coregrafia). Gestul lui Gabriel de a se apara de "destin", care reitereaza un gest specific artei vizuale a baletului, e si el ludic n sine, pentru ca, avnd n vedere cadrul amfiteatrului german si traditia pe care o reprezinta, destinul nu poate fi evitat. Dansul-transa face legatura ntre imanent si transcendent, este un mod de comunicare simbolica cu zeii, oamenii si deopotriva cu tine nsuti. Dansul are virtuti curative. Dansul este un refuz al determinismului si o eliberare de limite(vezi omul peratologic). Liiceanu ne prezinta aici cteva din tainele limbajului codat coregrafic implicat in arta baletului. si ncepe demonstratia de virtuozitate prin luarea unei pozitii tip: cu palma adusa n dreptul fruntii si ntoarsa nspre exterior. Aceasta figura sugereaza privitorului avizat ca "eroul, extrem de sensibil, vulnerabil si totodata ndurerat, ncearca sa se apere de tot ceea ce viata revarsa n clipa aceea peste el". Cel care executa aceasta partitura coregrafica, se nchide n dans pentru a conversa cu el nsusi, cu zeii care i ordoneaza starea de transa, si cu posibilii privitori. Prin dans se manifesta instinctul vietii, care aspira la suprimarea oricarei dualitati a lumii temporale. n dans se petrece o eliberare prin extaz a ceea ce e trecator, dublata de o identificare a dansatorului cu ceea ce e nepieritor. Dansul comunica din dansator ntreaga sa lume imaginara interioara. Dansul e un act de extrema sinceritate, dansatorul dezbracndu-si sufletul n fata auditoriului, niciodata total, totdeauna la adapostul simbolurilor. Acolo unde cuvintele nu mai sunt de ajuns apare dansul. Acest preaplin al sufletului necesita a fi rostuit si calauzit.

Ca este vorba de un limbaj codat, cu reguli de decodare asemanatoare decodarilor lingvistice, cu plurisemantismul lor, ne dam seama atunci cnd Liiceanu atrage atentia ca acelasi gest coregrafic, executat de o balerina, nseamna un refuz, niciodata prea ferm, al Ei n fata declaratiilor lui fatise si insistente. Liiceanu le ntrupeaza si pe acestea pentru ca, absorbit n scenariu, se identifica att cu eul masculin al dansatorului, ct si cu cel feminin. Gestul, fie ca vine din partea ei sau din partea lui, atesta o nevoie de protectie. Leg acest fapt de vrsta la care se afla fostul discipol al lui Noica, vrsta la care, o spune chiar el, nu mai poate astepta sa primeasca, ci trebuie sa dea si"ma ntreb,scotocindu-ma febril prin buzunarele existentei mele,daca am ce". El traieste teama de-a nu putea da nimic, pentru ca, comparativ cu fostii sai elevi, el nu mai poate spune nimic nou, descoperierile au avut vrsta lor, iar acum nu mai are orizonturi proaspete/personale. Tot ce le poate da tinerilor e o anumita experienta de viata si niste idei, pe care el le-a cules prin lecturi sustinute.

Faptul de a dansa n amfiteatrul german e resimtit ca dezbracare a sufletului, fiindca, la sfrsit, autorul simte nevoia de a se "justifica", propunndu-le prietenilor o discutie compensativa despre "codul" filozofic si despre sensul "existential" al jurnalului.

top
right  
  img   img  
Powered by Robilix WEB  
Valid XHTML 1.0 Transitional This document validates as CSS!
Copyright AiudOnline.ro © 5.0
:: 2002 - 2015 ::
FotoLIX  |  Fundatia "Inter-Art"  |  Centrul Cultural "L. Rebreanu" Aiud  |  Loteria vizelor  |  Rent a car  |  Bijuterii Handmade  |  stock flash components  |
Like Us on Facebook