Aiud
Aiud, pagina aiudenilor
judeţul alba, românia
  bine ai venit
pagina aiudenilor de pretutindeni
  home Home   contact Contact  
menu
menu
 
fotolix.ro
 
:: FaceBook ::
esti Fan Aiud pe Facebook?
:: horoscop zilnic AiudOnline ::
Horoscop Zilnic AiudOnline
citeşte horoscopul pentru zodia ta
Horoscop oferit de ACVARIA
:: stiri aiudene ::
- Lansare de carte la Aiud;
- Comenteaza intrebarea saptamanii;
- Vot pentru Padurea Sloboda de langa Aiud;
- Piesa extraterestra de la Aiud;
- Primarul Josan, jos peste un an!;
- La Penitenciarul din Aiud cazarea, serviciile si ...;
:: imagini din aiud ::
galeria foto AiudOnline galeria foto AiudOnline galeria foto AiudOnline galeria foto AiudOnline
vezi galeria foto
:: carte de oaspeti ::
scrie în cartea de oaspeti
citeste mesaje
:: cazare în aiud ::
posibilităţi de cazare în aiud
Pensiunea "Mobis AL"
(Molnar); steasteastea stele
Pensiunea "Melinda";
Hostel "Două Sălcii";
... şi în zona aiudului
Rimetea (Torockó);
:: părerea ta contează ::
motivează votul tău aici | arhivă
:: parteneri media ::
- Ziarul Unirea;
- Monitorul de Alba;
- Empresa.ro - Stiri Alba;
vezi toţi partenerii;
:: site-uri partenere ::
- Robeni rent-a-car Cluj;
- Stiri Auto;
- Atracţii turistice în Romania;
- Traduceri;
- Cazare Alba Iulia;
:: newsletter/group AiudOnline ::
:: BitDefender QuickScan ::
:: Prognoză meteo Aiud ::
vremea-meteo.com

Cultura aiudeana

 
Casandra Ioan - Dansul - conversatia sufletului
 


Gabriel Liiceanu, filozof si om de cultur?, a scos anul trecut de sub tiparul editurii pe care o si conduce(Humanitas), o carte inedit? -Usa interzis?. E vorba de un jurnal tinut ntre anii 2001-2002 n care autorul ne face martorii unor evenimente din viata politic? a Romniei postrevolutionare, ct si din viata sa de director de editur? si de om implicat n cultur?. Suntem f?cuti p?rtasi ai unor gnduri foarte bine cristalizate, care constituie zestrea de viat? a autorului, si care nu e deloc de lep?dat.S? nu uit?m c? scriitorul face parte din sublima miscare de la P?ltinis, condus? de Noica, si care se dorea a fi o scoal? informal? de educatie superioar?, bazat? pe dialogul cultural, ntr-un sens neo-platonic. Spun sublim?, fiindc?, spre deosebire de marea tendint? cultural?, bazat? pe o competitie acerb? prost nteleas?, se bazeaz? pe o legatur? de suflet. Iar acest lucru devine n sine, d?t?tor de sperant?.

Din aceast? carte am ales drept text ilustrativ pentru motivul conversatiei( unul din attea pasaje posibile!), un fragment dintr-o pagin? de jurnal datat? 21 octombrie 2001(smb?t?). Aici Liiceanu relateaz? cum, fiind in Germania la 10 km de orasul Heidelberg, descoper? mpreun? cu fostii s?i studenti/discipoli n p?dure, un amfiteatru construit de nazisti. Aceast? constructie, noteaz? posesorul acestor amintiri, a fost prima dintr-o ampl? miscare de recuperare a vechilor ritualuri germanice de celebrare a zeilor n natur?. Iar faptul acesta nu se las? f?r? urm?ri, c?ci ei( Gelu, C?t?lin, Gabriel) se hot?r?sc s? opun? derizoriului jocului, gravitatea exaltat? a fanatismului trecut prin propunerea unui concurs: " cine ajunge primul sus ". Important ramne faptul c? n focul acestei curse n care Gabriel are aparenta unui big animal, cum ne-o spune cu autoironie, el "intr? n vibratie" pentru ce va urma : dansul.

Dansul vine din interior, dintr-o nevoie de exorcizare a propriilor crize si blocaje. n traditie greac?, dansul se nscrie pe linia manifest?rilor ritualice dionisiace. n cazul observat aici avem un dans degradat ludic si n acelasi timp simbolic, fiindc? e atins de unele traditii culturale(coregrafia). Gestul lui Gabriel de a se ap?ra de "destin", care reitereaz? un gest specific artei vizuale a baletului, e si el ludic n sine, pentru c?, avnd n vedere cadrul amfiteatrului german si traditia pe care o reprezint?, destinul nu poate fi evitat. Dansul-trans? face leg?tura ntre imanent si transcendent, este un mod de comunicare simbolic? cu zeii, oamenii si deopotriv? cu tine nsuti. Dansul are virtuti curative. Dansul este un refuz al determinismului si o eliberare de limite(vezi omul peratologic). Liiceanu ne prezint? aici cteva din tainele limbajului codat coregrafic implicat in arta baletului. si ncepe demonstratia de virtuozitate prin luarea unei pozitii tip: cu palma adus? n dreptul fruntii si ntoars? nspre exterior. Aceast? figur? sugereaz? privitorului avizat c? "eroul, extrem de sensibil, vulnerabil si totodat? ndurerat, ncearc? s? se apere de tot ceea ce viata revars? n clipa aceea peste el". Cel care execut? aceast? partitur? coregrafic?, se nchide n dans pentru a conversa cu el nsusi, cu zeii care i ordoneaz? starea de trans?, si cu posibilii privitori. Prin dans se manifest? instinctul vietii, care aspir? la suprimarea oric?rei dualit?ti a lumii temporale. n dans se petrece o eliberare prin extaz a ceea ce e trec?tor, dublat? de o identificare a dansatorului cu ceea ce e nepieritor. Dansul comunic? din dansator ntreaga sa lume imaginar? interioar?. Dansul e un act de extrem? sinceritate, dansatorul dezbr?cndu-si sufletul n fata auditoriului, niciodat? total, totdeauna la ad?postul simbolurilor. Acolo unde cuvintele nu mai sunt de ajuns apare dansul. Acest preaplin al sufletului necesit? a fi rostuit si c?l?uzit.

C? este vorba de un limbaj codat, cu reguli de decodare asem?n?toare decod?rilor lingvistice, cu plurisemantismul lor, ne d?m seama atunci cnd Liiceanu atrage atentia c? acelasi gest coregrafic, executat de o balerin?, nseamn? un refuz, niciodat? prea ferm, al Ei n fata declaratiilor lui f?tise si insistente. Liiceanu le ntrupeaz? si pe acestea pentru c?, absorbit n scenariu, se identific? att cu eul masculin al dansatorului, ct si cu cel feminin. Gestul, fie c? vine din partea ei sau din partea lui, atest? o nevoie de protectie. Leg acest fapt de vrsta la care se afl? fostul discipol al lui Noica, vrst? la care, o spune chiar el, nu mai poate astepta s? primeasc?, ci trebuie s? dea si"m? ntreb,scotocindu-m? febril prin buzunarele existentei mele,dac? am ce". El tr?ieste teama de-a nu putea da nimic, pentru c?, comparativ cu fostii s?i elevi, el nu mai poate spune nimic nou, descoperierile au avut vrsta lor, iar acum nu mai are orizonturi proaspete/personale. Tot ce le poate da tinerilor e o anumit? experient? de viat? si niste idei, pe care el le-a cules prin lecturi sustinute.

Faptul de a dansa n amfiteatrul german e resimtit ca dezbr?care a sufletului, fiindc?, la sfrsit, autorul simte nevoia de a se "justifica", propunndu-le prietenilor o discutie compensativ? despre "codul" filozofic si despre sensul "existential" al jurnalului.



Bibliografie:
Liiceanu, Gabriel - Usa interzis?, Bucuresti, ed. Humanitas, 2002
Liiceanu, Gabriel - Jurnalul de la P?ltinis, Bucuresti, ed. Humanitas, 1991
Liiceanu, Gabriel - Epistolar, Bucuresti, ed. Humanitas, 1996, editia a II a rev?zut? si adaugit?
Chevalier-Gheerbrandt - Dictionar de simboluri, Bucuresti,ed. Artemis, 1994, vol.I

top
right  
  img   img  
Powered by Robilix WEB  
Valid XHTML 1.0 Transitional This document validates as CSS!
Copyright AiudOnline.ro © 5.0
:: 2002 - 2015 ::
FotoLIX  |  Fundatia "Inter-Art"  |  Centrul Cultural "L. Rebreanu" Aiud  |  Loteria vizelor  |  Rent a car  |  Bijuterii Handmade  |  stock flash components  |
Like Us on Facebook